Țevile se dilată sau contractă la diferențe de temperatură. Asta poate avea consecințe asupra întregii instalații punând în pericol integritatea clădirii. Dorim să vă explicăm acest proces.
Orice material (oțel, cupru, PE, PVC, etc) are propriul coeficient de dilatare. Acești coeficienți determină reacția acestor materiale la variațiile de temperatură. Oțelul are un coeficient de dilatare de 0,012 mm/C° și PE unul de 0,200 mm/C°. Cu alte cuvinte: 10 metri de țeavă din oțel la o temperatură de 50 C° se dilată 0,6 mm. O țeavă din PE de 10 metri se dilată 10 mm. Dilatarea sau contractarea nu este dependentă de diametrul țevii, dar depinde de lungimea și materialul țevii.
Dilatarea țevilor poate cauza disconfort cauzat de zgomot (stresul materialului, subțierea tevilor de încălzire) și chiar poate afecta clădirea. Asta conduce deseori la ruperea țevilor și provocarea de inundații. De aceea este important să o iei în calcul în timpul instalării.
O estimare corectă a dispunerii instalației (unde instalăm țevile și la câți mm?) ajută la crearea unei dispuneri corecte a colierelor. O soluție foarte bună este să permiți materialului să se dilate cât mai liber posibil.
Poziționând corect un punct fix, putem ghida dilatarea către punctul unde putem fi siguri că aceasta nu provoacă daune în instalație. Asta minimalizează de asemenea și forțele eliberate.
Deseori nu este loc pentru a lăsa țevile să se dilate ”liber” în modul natural al materialului. Punctele de alunecare și de punct fix sunt calculate pentru a controla dilatările. Noi asigurăm astfel de calcule.
Vrei să afli mai multe despre cum să previi daunele cauzate de dilatare și zgomotul provocat de aceasta? Noi avem experiența și cunoștiințele să te ajutăm. Experții noștri pot calcula metoda ideală de instalare în proiectul dumneavoastră. Contactați-ne pentru o soluție personalizată.